Inca o data multumesc, Mihai si John, pentru mainile si picioarele de ajutor date. Cum ar veni vorba, sunt un pantofar trist care si-a cautat-o cu lumanarea.
Povestea incepe de la Harley Davidson unde m-am intalnit cu Melciu, Dana si inca doi tipi. Ei vroiau pe Cheia. Eu stiam drumuri foarte faine prin Prahova. Si cum sunt destul de persuasiv, am ajuns la Comarnic si am inceput sa urcam. Intre timp se mai alatura un Varadero si incepem sa ne dam catre Secaria, pe un asfalt de-ti venea sa-l pupi. Lumea incantata, ajungem la Paltinu, urcam la Seciuri, coboram la Voila si incercam sa ne dam seama ce vrem: mancam la Campina sau la Slanic? Slanicul e mai departe, deci aia e directia.
Setez GPS, ne duce el putin aiurea in prima faza, dupa care revenim pe drum, dar dam repede de macadam. Oprim, intrebam, aflam ca-i scurt drumul pana la asfalt si ca nu-i o idee buna sa o luam pe drumul pietruit de pe stanga si-i dam inainte. Eu, un F650, un ER-5, un Hornet, un Kymco 125 si Varadero. Ajungem la drumul pietruit. GPS-ul zicea stanga. Zic: "Hai ca ma duc eu inainte, vad cum e si va dau telefon daca puteti merge sau nu." Eu, cu pasager de ocazie. Urcarea e simpla. Ajungem la intersectie. GPSu' zice ca inainte. Da' inainte nu prea mai e drum. Eh hai, am mai facut eu d'astea. Dau pasager jos si inaintez incet, prin sleau. Trec relativ lejer si caut trasa de coborare. Prin alt sleau, din pacate. Raman acolo. Ok, n-ar fi prima data. Culc mobra, bag crengi sub roata, plec. A doua oara e mai grav si incepe sa se intunece.
Deja lumea incepe sa se impacienteze. Inainte de inserat ma gaseste si Melciu. Eram deja la a patra impotmolire in 50 de metri, dupa vreo 3 ore. Totul e in van: pietre si lemne sub roti, culcat si invartit pe cilindru, nimic nu mai merge. Nici macar sa aprindem focul. Gasca se retrage intr-o benzinarie din Campina. La care Alex vine cu o idee, de a ramane peste noapte prin zona si de a lasa mobra acolo. Dupa care ma trazneste ideea sa-l sun pe Angi. Angi il suna pe Mihai. Sun si eu pe Mihai. Dau coordonate de GPS si ajunge pe la ora 11. Trebuie sa spun ca de vreo 2 ore ramasesem si fara tigari. 3 fumatori. Deja incepusem sa deliram si sa ne facem planuri cu aprins frunze si tras in piept. Iar momentul in care am vazut trei lumini venind prin padure nu cred ca o sa-l uit prea devreme. Nu prea ne venea sa credem. Baietii au aprins focul si dup-aia a urmat lupta cu autobuzul la deal, tras la sufa si cu ambreiajul fumegand. La 12 eram sus, iesiti din namol, multumindu-le din tot sufletul pentru tot.
Pana in Campina am mai facut vreo ora, cu tot cu opriri si mers foarte incet din cauza aceluiasi namol prins intre roata si aripa. Oamenii ne asteptau cu sandvish-uri si red bull. Iar pana acasa am tras un frig crunt, cat sa-mi aduca aminte ca nu intotdeauna ajungi in locul unde planuiesti, asa cum planuiesti.
........gata!!!
este ca nu am facut poze cu operatiunea de .."readucere la drum"... ca sa poata vedea si angi ... noroi la superlativ si noapte ... exact ce-i place lui 
si sa citim pe mobra lui trans-bmw-alp 
Mie imi cam da cu virgula.
... buna asta..!!!!... 
cand ai vazut pana unde a ajuns uzunu?
Imi pare rau ca n-am putut sa vin si eu noaptea cu voi, sa ma arunc cu mobra in noroiul ala ca sa mai aveti un motor de scos 
News
Site map
SitemapIndex
RSS Feed
